Dominant este ca toate plantele cresc foarte apropiate una de alta, parcă sunt plantate prea multe pe spațiu mic. Dă impresia libertății, lipsei de griji și veseliei. Se plantază arbuști, flori, ierburi colorate, legume. Cel mai des inconjurate sunt cu un gard din lemn sau pietre naturale. Băncile sunt făcute tot din lemn la fel ca și suporturile pentru plante. Apa nu este caracteristica pentru silul acesta. Dacă neaparat vrem se avem apa în gradină trebuie se fie ca o baltă foartă naturală cu plante în jurul iei sau ca fântâna cu pompă. Gazonul este natural, cu mai multe specii (trifoi, margaretă). Importantă este și paziște cu multe flori. Plante folosite: salcie, mesteacan, păducel, scoruș, pin, zadă, Philadelphus, liliac, trandafir, Viburnum, soc, cătină, porumbar, ienupăr, bujor, Delphinium, lupin, crin, lacrimioară, brumărele, garofița, Sedum, gladiole, muscata, nasturtium, Matthiola, galbenele, Lathyrus, ect.
Istoria arhitecturii peisagere
Istoria arhitecturii peisagere este în stransa legatura cu istoria gradinaritului, dar nu sunt la fel de vaste. Ambele arte sunt preocupate de compozitia plantarii, forma spatiului, apa, pavaj si alte structuri, dar:
-designul gradinilor se ocupa în mod special cu spatii închise, private(parc, gradina etc) -designul arhitectural se ocupa cu spatii închise, dar de asemenea se ocupa cu spații deschise, care sunt deschise publicului(scuar, parc rural, sisteme de parcuri, spații verzi etc).
Romanii au preluat arhitectura peisajului pe o scara extensiva. Vitruviu a scris multe despre acest subiect ce afecteaza si acum peisagistii. La fel ca si în celelalte arte, gradinaritul a fost “reînviat” în perioada Renascentista, cu extraordinarele exemple, inclusiv spatiile pentru recreere de la Villa d’Este, Tivoli. Gradinile renascentiste s-au dezvoltat în secolele 16 si 17, ajungând la superlativul grandorii, in lucrarile lui André le Nôtre la Vaux-le-Vicomte si Versailles.
În secolul al 18-lea, Anglia a devenit punctul culminant în noul stil al Arhitecturii Peisagere. Personalitați ca William Kent, Humphry Repton, si mai cu seama faimosul Lancelot ‘Capability’ Brown au remodelat marile parcuri din Anglia, pentru a semana cu versiune curata si ordonata a naturii. Multe din aceste parcuri au ramas neschimbate pâna în zilele noastre.
Termenul de “Arhitectura Peisagera” a fost folosit pentru prima data de catre Scotsman Gilbert Laing Meason, în titlul carții sale “Arhitectura Peisagera a Marilor Pictori ai Italiei”(Londra, 1828). Aceasta cuprindea tipurile de arhitectura regasite în picurile peisajelor. Termenul de “Arhitectura Peisagera” a fost preluat apoi de catre JC Loudon si AJ Downing. De alungul celui de al 19-lea secol, planificarea urbana a devenit tot mai importanta, devenind combinatia dintre planificarea moderna si traditionalul gradinarit, ceea ce a dat Ahitecturii Peisagere concentrarea unica.
In cea de-a doua parte a secolului al 19-lea Frederick Law Olmsted, a completat o serie de parcuri, care continua sa aibe o mare influenta asupra practicantilor Arhitecturii peisagere din zilele noastre. Printre acestea se numara Central Park din New York, Prospect Park din Brooklyn precum si sistemul de parcuri numite Emerald Necklace din Boston.
Arhitectura peisagera continua sa se dezvolte ca disciplina estetica, si a raspins multor miscari de estetica si de arhitetura de-a lungul secolului 20. Astazi, continua sa se creeze o inovatie, pentru a oferi soluții estetice competitive pentru spatiile verzi de alungul drumurilor, parcuri si gradini. Lucrarile estetice ale Marthei Schwartz în SUA si în Europa ca Schouwburgplein in Rotterdam si la Dutch design group West 8, sunt doar doua exemple. Ian McHarg este considerat o influenta importanta în legatura cu Arhitectura Peisagera moderna si în planificarea particulara. Cu ajutorul cartii “Design with Nature”, a realizat un sistem de analiza a fiecarei portiuni dintr-un sit, pentru înțelegerea compilata a atributelor calitative a spațiului.
Acest sistem a devenit fundatia GIS-ului(Geographic Information Systems) McHarg avea sa dea un aspect calitativ cu aceasta tehnica stiintelor ca: istoria, hidrologia, topografia. Software-ul GIS-ului cu ubicuitate în Arhitectura peisagera, analiza materialelor aflate la suprafata solului, similar în planificare urbana, geografie, silvicultura, etc. (sursa ro.wikipedia.ro – Multumim!)
Silva Group Romania dezvolta toate proiectele sale cu ajutorul echipei tehnice de Design Exterior si cu ajutorul unui arhitect peisagist.
Toate proiectele au la baza un proiect realizat integral 3D, pe calculator, cu ajutorul celor mai noi si revolutionare programe dedicate acestui domeniu.